duminică, 13 martie 2011

Odata ca niciodata...



Tradand nerabdarea am risipit doi pasi
Privind in stanga mi`am lasat ochii atrasi
De`un animal ce se`asemana c`un inger.

Regretand miscarea am ales sa merg inainte
Cugetand minciuni m`am impleticit in cuvinte
Risipind amintirea cea rece si totusi fierbinte...

Simtind tacere am ales sa nu vorbesc
Observand durere am ales sa nu mai privesc
Deslusind suspine am ales sa nu inteleg
Insa, in sfarsit basmele de mine le dezleg...

                                                                                      Autor anonim.